eXtreme Travel – Aventura la Capatul Lumii

Extreme Travel – A aparut un nou site care organizeaza excursii de aventura
Daca visati sa escaladati unul dintre cele 7 varfuri ale Terrei, Mont Blancul sau Aconcagua, Kilimanjaro sau Elbrus, sau doriti o excursie in Tibet in Nepal sau in Tara de Foc, intrati pe: http://www.extreme-travel.ro/
Baietii sunt ghizi si sunt cam singurii seriosi care organizeaza asa ceva. E o chestie faina sa mergi pana la Everest Base Camp sau in Tara de Foc sa sa visezi la corabia Speranta stand pe malul Stramtorii lui Magellan. Se fac si ture in Carpati. Apusenii, Retezatul, Fagarasii, Chaile Nerei, dar tot o expeditie in africa pe Kilimanjaro, cu Safari si tot tacamul e faina.
Preturile, din ce am vazut sunt foarte accesibile.
TAGS: EXTREME TRAVEL – MONT BLANC, KILIMANJARO, ELBRUS, ACONCAGUA, TARA DE FOC, PATAGONIA, KENYA, TANZANIA, http://www.extreme-travel.ro/

Tura de Primavara – Muntii Macinului, granit, bujor si broaste testoase.

Tura de Primavara – Muntii Macinului, granit, bujor si broaste testoase.

Conform legilor lui Murphy, fix pentru zilele libere de 1-3 Mai prognoza meteo nefavorabila a fost si confirmata de ploi abundente.
Cu toate astea am ales sa plec intr-o tura mai lunga, o tura de primavara in muntii Macinului.
Primavara este ideala pentru vizitarea muntilor Dobrogei, nu doar pentru ca mai tarziu, spre vara, tot verdele crud de acum va deveni un galbui palit de seceta, dar mai ales pentru ca luna Mai este perioada de inflorire a celebrului Bujor de Macin sau bujorul de stepa – Paeonia tenuifolia.
Bujorul inflorit ofera un spectacol care nu trebuie ratat.

 

 

Muntii Macinului, cei mai vechi din Romania, formati in paleozoic – mezozoic, acum 250 milioane de ani.
Prin comparatie, muntii Carpati, sunt mult mai tineri, formati cu abia 35 milioane ani in urma.
In afara formelor de relief spectaculoase, muntii Macinului ofera o bogatie de flora si fauna. Aici, pe sub 1% din suprafata Romaniei puteti gasi peste 50% din speciile de flora si fauna ale tarii. Odata inalti, muntii Dobrogei sunt acum niste dealuri cu inaltimi medii de 300m si varful cel mai inalt, Vf. Tutuiatul de 467m

Am plecat joi la amiaza. Dupa un drum fara probleme, am ajuns in Braila. Acolo am inceput sa cautam bacul.
Ii plang pe strainii care ar cauta „ferry-boat-ul” dupa indicatoarele rutiere. Noroc cu GPS-ul, ne-a dus fix la ponton. Daca era sa ne luam dupa indicatoare (zero total), si acum eram tot in Braila.

Dupa traversarea cu bacul (17 lei) pornim spre orasul Macin. Cumparam de acolo ceva bere, carbuni si carne de mici, apoi continuam drumul. Iesim din sosea pe un drum de tractor, peste camp pana la poalele muntilor, mai exact sub Culmea Pricopanului, unde si gasim un loc deosebit de pitoresc pentru campare. (Pentru cei interesati, niste puncte GPS pentru orientare.)

Intersectia sosea cu drumul de camp: N45 14.104 E28 09.472
Loc de cort: N45 14.617′ E28 11.527′

 

Ca sa mearga treaba, desfacem cateva beri si ne apucam de pus corturile.
Se intunecase bine cand am terminat, deci lemnele pentru foc le strangem la lumina lanternei.
Facem doua focuri, unul de carbuni, pe gratar, pentru mici si unul de tabara pentru atmosfera.
Dupa cateva beri si vin rosu, cheful se incinge si jarul la fel.
Mancam bine, apoi ne punem la povesti si cantece pana spre dimineata.

 

 

 

 

A doua zi, pe o vreme splendida pornim in tura.
Alegem circuitul de culme, marcat cu banda albastra.
Din start dam peste o broasca testoasa de Dobrogea ( testudo graeca ), care isi facea linistita siesta.
Broasca devine instant o vedeta super-fotografiata insa nu o miscam.
Broastele de Dobrogea, daca sunt luate in mana se sperie foarte tare si de stres elimina urina si fecale pierzand astfel multa apa pretioasa.
Daca le gasiti, nu le deranjati.

 

 

 

Traseul ne duce printre bolovani uriasi de granit.
Culmile arata ca niste cetati construite de giganti.
Continuam sa urcam printr-un relief accidentat si spectaculos.

Granitul, dur, cu muchii ascutite dar extrem de frumos, duce la comentarii despre cat de bine ar arata un blat de bucatarie din asemenea material.

 

 

 

Spre varf, mai surprindem doua broaste testoase aflate la la o intalnire romantica.

 

 

 

 

 

 

De pe varf se deschide un peisaj larg.

La vest catre Braila si Dunare, la N-E se vede pana in Ucraina iar la S-E Delta si lacul Razelm.
Facem o pauza pentru a ne incarca sufletul din energia naturii.

 

 

 

Urmam mai departe banda albastra. Pe o piatra doua soparle curajoase. Nu fug, dar ne urmaresc prudent.

 

Incepem o coborare usoara pe versantul vestic si curand ajungem la o fosta mina de granit.
Cineva s-a distrat aici.
Inauntru gasesc doar niste sticle, prezervative si OB-uri.

 

 

 

 

Panta se domoleste si o luam spre corturi. target=”_blank” title=”Muntii Macinului – Dobrogei – Culmea Pricopanului”

Tot cu ochii in patru dupa bujori dar, din pacate bujorii nu erau inca infloriti.

Dam insa de cea mai mica si simpatica broscuta, adevarata bijuterie.

 

 

 

Pe la ora 18:00 ajungem la tabara. Comentam tura si ne bucucuram de venirea a inca doua masini din Brasov, care maresc trupa.
Se lasa seara, foc, vin, bere, cantece de cabana….

Apare si ranger-ul local, paznicul rezervatiei. Juri ca este Vosganian sau fratele lui geaman.
Locuieste acolo de 17 ani. In ciuda aparentelor, impresioneaza cu o inteligenta sclipitoare si o cultura vasta.
E o adevarata placere conversatia cu el si regretam ca nu sta mai mult.

Peste noapte ploua puternic si renuntam la tura propusa in munte.
Aranjam o excursie cu masinile in jurul muntilor Macin, pe la manastirile din zona si neaparat pentru provizii speciale, la Niculitel 🙂 Prietenii stiu de ce.
Pe drum aratam ca un alai de nunta. Opt masini de Brasov.
Comentam pe statii, distractia e maxima.
La prima manastire, Celic Dere, umplem parcarea si manastirea. O maicuta foarte cool, ne indica icoanele valoroase folosind un laser pointer.
Dupa vizita, iau Garmin-ul si pornesc la un geocaching, se pare ca e ceva ascuns in padurea din spatele bisericii. In cateva minute, evrica! Gasesc geo-cutia in… nu se spune, e secret. Ma semnez in jurnal si o pun la loc cu grija.

Mai vizitam manastirile Cocos si Saon, eu examinez mecanismul unei mori de vant, apoi o luam spre Tulcea sa mancam peste de la mama lui.
Papam o saramura gustoasa si servita rapid spre cinstea celor de la Restaurantul Central (asa se numeste).

La intoarcere, o parte din soferi au parte de o tura mult mai lunga decat doreau. Rateaza iesirea din Tulcea si o iau prin Isacea.
Restul, in drum spre tabara, vizitam castrul roman Troesmis, aflat langa localitatea Turcoaia, pe malul bratului Macin.
Mare lucru nu e de vazut la suprafata. Dar daca cauti atent in mal, gasesti in pamant artefacte romane.
Din pacate ploaia ne-a impiedicat sa stam mai mult si sa ne jucam de-a Indiana Jones.

Pe seara ploaia s-a intetit dar nu ne-a descurajat. In loc sa stam in cort, am iesit la strans lemne si am pus de un foc zdravan.
Din nou, vin, palinca & Co. Cu toate ca turna cu galeata, nu mai conta.
Eram stransi in jurul focului si cantam „Andri Popa” sau „Refugiul Diana”

Bucurie mare, apare o masina.
Mihut care plecase spre Brasov din cauza vremii, s-a razgandit. Ce conteaza ca ploua! De ce sa stai la Tv si la un dus cald cand poti sta in frig si ploaie dar cu prietenii.
-Mai aduceti lemne si vin! „Cine trece’n valea seaca cu hangerul fara teaca…!!”

 

Duminica, cu regrete ne apucam sa strangem. Inainte de plecare caut loc de ascuns un geocache.
Cine e interesat sa o gaseasca, am pus geo-cutia mea la urmatoarele coordonate,
Geocache: N45 14.567 E28 11.674

Geocache-ul e pus la radacina a doi copacei uniti, intre doi bolovani si acoperit cu pietre.
Aveti suvenir in cutie, un set de baterii, o minge de golf si niste numuliti, (numulites – fosila din tertiar – paleocen).
Daca o gasiti, faceti-va o poza si trimiteti-mi si mie. Semnati-va in jurnal, lasati ceva suvenir si sa o puneti ascunsa exact in acelasi loc.

 

 

Cand sa plec spre masina, surpriza.
Langa geocache, gasesc si niste bujori mai grabiti la inflorire.
Fara aparat, fac o poza rapida cu telefonul.

 

 

 

 

 

Drumul de intoarcere l-am facut pe la vulcanii noroiosi.

Ne-am distrat bine si acolo, am aruncat cu noroi si binenteles am facut ceva strict interzis.
Am incercat cu bricheta sa vad daca gazul emanat arde. Nu ardea.

Sfat: daca mergeti la Vulcanii Noroiosi, vizitati si vulcanii Paclele Mici.
Sunt mai faini decat cei mari si nici nu se plateste.

La cei mari Paclele Mari, va duc soseaua si indicatoarele.

Dar pentru Vulcanii Noroiosi mici mergeti asa:
Din drumul principal, intr-o curba ( N45 21.052 , E26 42.232 ) iesiti dreapta din drumul principal, si continuati pe un drum betonat pana langa o statie de pompare: N45 20.561 , E26 42.867
(vis a vis e si un magazin mic, inchis) si puteti lasati masina, iar de acolo urcati 300m pe jos pana la
Paclele Mici coordonate GPS: N45 20.381 , E26 42.449

 

Dupa Vulcanii Noroiosi am mai oprit la lacul Siriu.

Ploase, iar apusul de soare oferea niste culori fantastice.
Lacul e frumos si am hotarat ca in vara sa revin cu barca .

Tura a fost grozava si dovada ca, chiar daca ploua te poti distra fain.

 

 

 

 

SARBATORI FERICITE!

Doresc pentru tot cititorii si colaboratorii acestui blog, un AN NOU FERICIT cu multa sanatate si fie ca toate dorintele sa se indeplineasca!
Pentru pasionati, sa nu uitam, anul 2009 este anul international al astronomiei!
Chiar si Luna ne-a pregatit pentru aceasta seara un ultim spectacol celest. Priviti azi, 31 decembrie 2008, spre vest, dupa ora 19 – 20, Luna cu Venus impreuna din nou.
URBI ET ORBI
Happy New Year! Féliz Ano Nuevo! Prosit Neujahr! Bonne Année! Sana Sa-eeda! Xin Nian Kuai Le! S Novim Godom! Hauoli Makahiki Hou! Yeni Yiliniz Kutlu Olsun! Felice anno nuovo! Boldog Ooy Ayvet! Heri Za Mwaka Mpyao! L’Shannah Tovah! Akimashite Omedetto Gozaimasu! UN AN NOU FERICIT!